De 12 ani aproximativ, viața mea se învârte în jurul aceluiaș lucru : Atletismul. Însă în ultimii 8 ani a început cu adevarat cel de performanță. Ce înseamna asta? înseamnă disciplina, planificare, perseverență, pasiune, si nu în ultimul rând, înseamnă sacrificii.

Pentru mine sezonul competițional începe de regulă in luna septembrie si se termină in luna iulie sau august ( in funcție de competiții) a anului următor. Un sezon este constituit la rândul său din mai multe etape după cum urmează: primele 4 luni pregătire de bază ( volum , forța si ceva curse lungi pe șosea, plăcerea mea),următoarele 2 luni sezonul competițional de sală  ( ianuarie si februarie), următoarele 3 luni din nou pregătire însă mai specifică probelor de middle-distance , iar următoarele 3 luni le constituie sezonul competițional în aer liber.

Înaintea începerii unui sezon , eu împreună cu antrenorul meu, trasăm obiectivele: competițiile la care voi participa , competițiile la care dorim să ajung in formă maximă si unde eventual pot să fac Personal Best,si concursurile pe care le iau drept verificări/antrenament. În funcție de asta stabilim si locurile în care mergem in cantonament. Însa pe lângă toate acestea, de obicei îmi iau si o mică marjă de eroare , asta pentru ca procesul de antrenament este foarte complex si de multe ori lucrurile nu merg conform planului. Sunt foarte multe variabile care nu pot merge așa cum te aștepți tu, spre ex : probleme de sănătate, accidentări, probleme personale, vremea în timpul pregătirii sau in ziua cursei, etc. Cu toate acestea, acest “ necunoscut” dă si frumusețea sportului.

Cum a decurs sezonul competițional 2022-2023

Dupa ce anul trecut am reușit sa îmi dobor recordul personal în proba de 1500m, record pe care îl făcusem în 2018 si pe care am tot încercat sa îl depășesc , am fost foarte fericit si asta mai ales ca in primăvara anului trecut m-am confruntat cu o accidentare la genunchi și am ratat majoritatea competițiilor importante din prima parte a sezonului, abia în a doua parte  am reușit sa concurez la nivelul meu.Dupa terminarea sezonului precedent ,am luat pauză aproximativ 3 saptamâni, timp în care m-am refăcut atât fizic cât si psihic.

Începutul noului sezon a fost mai greu însă decât ma așteptam,o revenire a durerii la genunchi si o răceală puternică în urma vacanței la mare m-au ținut pe loc mai mult de o săptămana până am reușit să îmi reintru in ritm. Am urcat în munții Bucegi in cantonament ,la altitudine, locul in care merg in fiecare an din 2016 încoace pentru o parte din pregătirea de toamnă si pentru a profita de efectele pozitive ale altitudinii. Acolo antrenamentele au mers perfect, totul conform planului iar la finalul stagiului , am participat la campionatele naționale de cross într-o probă recent introdusă, aceea de 4x1500m mixt , unde totodată a fost si selecția pentru campionatul european de cross-country care urma să se desfășoare peste o luna in Italia. Am ieșit campioni naționali cu echipa clubului și am fost selectat să reprezint Romania. Am fost foarte entuziasmat deoarece urma să concurez într-o probă nouă cot la cot cu cei mai buni semi-fondiști din Europa pe un traseu inedit , traseu care parcurgea la un moment dat pentru o distanță scurtă și interiorul unui superb castel.


Până la concursul din Italia , mă aștepta la Brasov campionatul național de 5km pe șosea in cadrul crosului “15 Noiembrie 1987”, unde cu 13 ani in urmă mi-am început cariera de sportiv. A fost un concurs perfect deoarece pregătirea la altitudine s-a văzut si am reușit sa-mi realizez Personal Best pe distanța de 5km( 14:03.0) , un pace de 2:49min/km, ceea ce pentru mine reprezintă un timp foarte bun. La Campionatul European de cross din Italia după cum v-am spus mai sus, am concurat la 4x1500m mixt ( doi băieți și două fete ) am facut o cursa bună în primul schimb , si am reușit să mă “ fugăresc” si să stau până in ultimii metrii cu unii dintre cei mai buni băieți din Europa la momentul respectiv,predând ștafeta pe locul 9 din 13 concurenți.

După aceasta experiență din Italia de la începutul lunii decembrie, am făcut restul lunii câteva antrenamente specifice si mai intense și au urmat competițiile in sală. Mi-am îndeplinit obiectivele ieșind Campion Național la 1500m si vicecampion la 3000m si realizându-mi un nou Personal Best destul de valoros în proba de 1500m la un grand prix din Gent,Belgia. După o  așa toamnă si dupa un așa sezon indoor, încrederea mea era foarte mare. Ma așteptam la un sezon de vară spectaculos în care doream sa  îmi depășesc recordul personal din aer liber (3:41:47),să îmi îndeplinesc visul de a coborî sub 3:40 pe distanta de 1500m si să intru in clubul acelor alergători care au reușit sa doboare această barieră. Totodată obiectivul nostru era sa adun cat mai multe puncte in european ranking, unde primii 30 de sportivi se vor califica la Campionatul European de atletism din 2024 de la Roma.

Așadar am inceput in forță pregatirea mai motivat ca niciodată. Am mers in cantonament la Băile Felix în luna martie,unde am acumulat un volum bun de kilometrii,antrenamente specifice foarte rapide,și totul decurgea conform planului de pregătire. Eram mai motivat ca niciodata si sigur pe mine. Deja îmi vizualizam cursa în care cobor sub acele 3 minute si 40 de secunde :)

Dupa acest stagiu am mers în cantonament la altitudine in Poiana Brașov , unde urma să facem ultimele “reglaje” înainte de concursuri, adică antrenamente pe distanțe scurte dar mai intense si repetări la race pace și sub race pace.

Însă organismul meu nu reacționa bine la antrenamente…mă refăceam tot mai greu, pulsul meu începea să crească atât in timpul efortului cât și in repaus și somnul nu mai era la fel de calitativ. Toate aceste lucruri indică faptul că am exagerat cu antrenamentele si că aveam nevoie de odihnă. Lucru pe care l-am făcut, dar după doua zile in care m-am simțit mai bine am și făcut un antrenament de repetari pe 600m. La finalul acestor zile,cu niște senzații mai bune am luat startul într-o cursă de verificare de 1500m in care trebuia să scot un timp bun si sa fiu primul din țară ,fapt care îmi garanta selecția la European Games. Am scos un timp bun, eram primul in țară, însă departe de așteptările mele…m-am întors in Poiana Brașov motivat ca următoarea competiție sa fie așa cum vreau eu. După si mai multe zile de odihnă, tot nu îmi reveneam, începeam să mă întreb ce am greșit si unde am greșit. Așteptările pe care le aveam înaintea începerii sezonului nu mai coincideau cu ce se întâmpla, am devenit tot mai stresat si mai frustrat ca nu mergea așa cum voiam eu, și am facut antrenamente in continuare. La următorul concurs, Campionatele Internaționale ale României , am câștigat, însă tot cu același timp , de data aceasta senzațiile au fost mai bune dar am prins o zi cu rafale mari de vânt. Restul sezonului meu nu a mers deloc cum ma așteptam, după alte antrenamente eșuate , am decis sa îmi fac un set de analize de unde am aflat ca aveam un deficit  de magneziu în organism și că sistemul meu nervos era obosit de fapt. Am constatat că din prea multa dorința am exagerat cu antrenamentele in perioada în care eram la Băile Felix, iar unele antrenamente le-am făcut mai tari decât îmi cerea antrenorul meu, iar asta a făcut ca să intru in supra-antrenament, să imi scadă magneziul si potasiul din corp și sa îmi obosesc sistemul neuro-muscular. Mi-a luat aproximativ o luna si jumătate să imi revin. Dupa acestă perioada în care am facut doar alergari usoare , am reusit sa “ salvez” restul sezonului și să îndeplinesc restul obiectivelor:

•Campion național in aer liber la 1500m, bronz 800m la campionatul național , medaliat cu bronz la Campionatele Balcanice, un onorabil loc 9 din 16 participanți la European Games , Câștigător al Cupei României, și un loc 9 la Jocurile Francofoniei, ultima competiție din sezon.

Dar din păcate nu am reușit să îmi fac record personal sau să dobor acea barieră…si evident ca nu am reușit nici să adun puncte pentru Campionatul European. Partea bună este că mai am alte șanse anul următor :) 

Concluzii? A fost un sezon cum n-am mai avut pana acum, un sezon pt care am depus foarte multă muncă,sacrificii si dorința , dar care nu a mers cum am plănuit. Toate acestea m-au Învățat lucruri prețioase: sa fiu mai temperat in antrenamente,să imi ascult mai mult organismul si să îmi controlez așteptările.

În același timp, mă bucur pentru toate cele întâmplate deoarece m-au făcut mai puternic si m-au ajutat sa mă cunosc mai bine.

Ce urmează? 

 Noul sezon 2023-2024 stă să înceapă, iar cu “experiențele” din sezonul precedent,sper să imi îndeplinesc toate obiectivele si să ajung acolo unde îmi doresc.

Până data viitoare…spor la alergare si nu uitați , DON’T GIVE UP ON YOUR DREAMS :)

scris de
portrait

Nicolae Marian Coman

Sportiv de performanță in lotul național de la Brasov


Club: CSU Arad
Antrenor: Gabriel Boga

Disciplinele mele
track & field